/ Cuviosul Paisie Aghioritul / FAMILIA ŞI BISERICA

FAMILIA ŞI BISERICA

Biserica este trupul lui Hristos, organismul Dumnezeului-Om, prin care harul lui Dumnezeu pătrunde şi sfinţeşte întreaga fire omenească şi toată făptura ei. Fiecare membru al Bisericii este o părticică, o celulă, un organ al acestui trup.

Atât pentru cei căsătoriţi cât şi pentru cei care încă mai locuiesc împreună cu părinţii, fundamentul principal al Bisericii Universale trebuie să îl constituie familia, care se prezintă ca o mică biserică de acasă. În ea se realizează lucrarea noastră în vederea dobândirii Împărăţiei lui Dumnezeu. Apostolul Pavel scrie în mai multe rânduri despre biserica de acasă (I Cor. 16, 19; Col. 4, 15; Fil. 1, 2 etc).[1]

Biserica Ortodoxă a acordat şi acordă o importanţă majoră căsătoriei şi familiei creştine, deoarece de acestea depind nu numai destinul unei perechi, ci şi al comunităţii umane în general, al unei naţiuni şi al unei Biserici locale care creşte în orizontul eshatologic al Împărăţiei lui Dumnezeu. Căsătoria cu roada ei firească, familia, se întemeiază nu numai pe necesitatea interioară de a trăi în comunitate, ci şi pe comuniunea care există între Dumnezeu şi omenirea pe care o iubeşte. De aceea, Biserica dă prioritate familiei faţă de toate formele de comunitate umană; din punct de vedere teologic şi eclesial, rolul familiei nu poate fi pus niciodată în discuţie.

Căsătoria şi familia trebuie să fie considerate în primul rând în legatură cu viaţa comună a Bisericii, familia fiind icoana Bisericii (ecclesia domestica) şi icoana iubirii lui Hristos faţă de umanitate, aşa cum rezultă din Sfanta Scriptură (Ef. 5, 21-23).

Căsătoria şi familia creştină nu se întemeiază numai pe dragostea reciprocă dintre barbat şi femeie sau pe necesitatea de a trai în comuniune ci şi, sau în primul rând pe comuniunea dintre Dumnezeu şi omenirea pe care o iubeşte, comuniune care trebuie să se reflecte în viaţa familiei.

Soţii sunt în Biserică şi pentru Biserică şi le aminteşte de Cel Care a venit pe cruce pentru a câştiga Biserica (F.A. 20, 28) şi a o face prezentă, anticipare a Împărăţiei lui Dumnezeu. Ei sunt unul pentru altul şi pentru copiii lor martorii mântuirii căreia Tainele îi fac partaşi.

Conform planului lui Dumnezeu, căsătoria este fundamentul acestei comuniuni mai largi care este familia, pentru că instituţia însăşi a căsătoriei şi iubirea conjugală sunt ordonate spre procrearea şi educarea copiilor în care ele îşi găsesc încoronarea. Devenind părinţi, soţii primesc de la Dumnezeu darul unei noi responsabilităţi. Iubirea lor părintească este chemată să devină pentru copiii lor semnul vizibil al iubirii lui Dumnezeu Însuşi, de la Care vine orice paternitate în cer şi pe pământ (Ef. 3, 15).

Biserica zideşte familia şi familia zideşte Biserica. Biserica găseşte în familia născută prin Taină, leagănul său, locul şi mediul în care se pregătesc noi generaţii de membri ai Bisericii iar familia, susţinută şi întărită de harul lui Dumnezeu îşi găseşte împlinirea în Biserică şi amândouă în Împărăţia lui Dumnezeu. Biserica se extinde în timp şi spaţiu prin familia creştină.

 

 

Mirela-Nicoleta SANDEI,

Fragment din lucrarea de masterat “Familia creștină în viziunea Cuviosului Paisie Aghioritul”, susținută în anul 2008 la Facultatea de Teologie “Andrei Șaguna” din Sibiu.

 

 

[1] Pr. Prof. Gleb Kaleda, „Biserica din casă, pag. 5;

 

FAMILIA ŞI BISERICA