/ Sfinţi şi Cuvioşi / Din cântările Sfintei Teodora de la Sihla

Din cântările Sfintei Teodora de la Sihla

Din cântările Sfintei Teodora de la Sihla
„Cele pământeşti părăsind şi jugul pustniciei luând, te‑ai făcut mireasă lui Hristos, fericită; cu postul, cu privegherea cereştile daruri luând şi cu rugăciunea pe îngeri ajungând, firea omenească ai biruit şi la cele cereşti te‑ai mutat, lăsându‑ne spre mângâiere peştera şi sfintele tale moaşte”.

„Odraslă de mult preţ a Moldovei, fiind chemată de Hristos Dumnezeu, ai renunţat la cele pământeşti şi, luând crucea, te‑ai nevoit în păduri şi în peşteri, în adâncul munţilor Carpaţi, biruind prin firea cea slabă cursele diavolilor, frica, frigul şi foamea. Pentru aceasta te rugăm, Sfântă Preacuvioasă Maică Teodora, nu înceta a te ruga pentru sufletele noastre”.

„Ne închinăm în peştera ta cea umedă şi întunecoasă de la Sihla, unde te‑ai nevoit pentru Hristos şi, minunându‑ne de ostenelile tale cele peste fire, Sfântă Preacuvioasă Teodora, te rugăm nu înceta a mijloci pentru sufletele noastre”.

„Ne închinăm în faţa icoanei tale, Cuvioasă Maică Teodora, podoaba sihaştrilor şi lauda Moldovei; adu‑ţi aminte înaintea lui Hristos Dumnezeu de poporul român cel binecredincios şi de sufletele noastre”.

„Astăzi săvârşim pomenirea cea de peste an a Sfintei Preacuvioasei Teodora de la Sihla, lauda Moldovei şi rugătoarea credincioşilor, căci trup neputincios având, a biruit slăbiciunile firii şi cursele vrăjmaşului. Pentru aceasta, cu credinţă să‑i strigăm: Bucură‑te următoarea lui Hristos şi cununa cea de mult preţ a sihaştrilor!”

„Fiică de părinţi evlavioşi fiind, din tinereţe te‑ai umplut de dor pentru Mirele ceresc şi n‑ai avut pace şi odihnă în lume până când ţi‑ai luat crucea şi ai urmat lui Hristos. În munţii Sihlei nevoindu‑te, pe Dumnezeu împreună cu îngerii L‑ai lăudat, iar trupul, vas al Duhului Sfânt l‑ai făcut; slăbiciunile firii cu uşurinţă stăpânindu‑le, pe nevăzuţii diavoli, prin rugăciunile tale, i‑ai biruit. Pe Acela roagă‑L, Preacuvioasă Maică Teodora, să mântuiască sufletele noastre”.

„Cine va spune, Cuvioasă Teodora, ostenelile tale din pustie? Ce gură va putea povesti câte ispite ai răbdat de la diavoli în pădurile cele neumblate din Carpaţi, sau cât frig ai îndurat în iernile cele aspre, neavând nici haine, nici căldură, nici hrană, nici altă mângâiere de la oameni? Dar, fiind plină de focul Duhului Sfânt, cu rugăciunile ţi‑ai încălzit trupul cel amorţit şi răceala peşterii de la Sihla ai potolit. Roagă‑te, Cuvioasă, împreună cu toţi sfinţii să se mântuiască sufletele noastre!”Din cântările Sfintei Teodora de la Sihla

„Să mergem, fraţilor, la chilia Sfintei Teodora de la Sihla ca, în peştera ei cea întunecoasă, să ne rugăm şi, smerindu‑ne, pentru îndelunga ei răbdare, aşa să‑i cântăm: Bucură‑te, lauda Ortodoxiei şi floare de mult preţ a mănăstirilor Moldovei; Bucură‑te, rândunică a cerului care n‑ai aflat până aici odihnă sufletului tău; Bucură‑te, privighetoare neadormită, ascunsă de ochii omeneşti, care neîncetat lauzi pe Dumnezeu; Bucură‑te, căprioară pururea trează a Munţilor Carpaţi; Bucură‑te, fiică mult iubită a Bisericii româneşti; Bucură‑te, mireasă aleasă a Mirelui Hristos, Căruia nu înceta a te ruga pentru sufletele noastre.”

„Nu ai dat somn ochilor tăi, nici genelor tale dormitare, Sfântă Preacuvioasă Teodora, până nu ai biruit pe diavoli şi ţi‑ai supus trupul Duhului prin rugăciuni şi post îndelungat, prin lacrimi şi privegheri de toată noaptea. Pentru aceea tot păcatul şi cugetul rău lepădând, cu Hristos în veci te‑ai logodit. Roagă‑te lui Dumnezeu să se mântuiască sufletele noastre”.

„Nici a urca cu Hristos pe Tabor nu ne‑am învrednicit, nici a ascunde faptele tale cele minunate nu voim, nici a urma vieţii celei cereşti nu putem, căci nu avem darul rugăciunii din inimă. Ci, te roagă pentru noi, Preacuvioasă Maică Teodora, ca o bună povăţuitoare spre Hristos, cerând iertare sufletelor noastre”.

„Spune‑ne, Cuvioasă mireasă a lui Hristos, ostenelile tale cele mari şi luptele cu nevăzuţii vrăjmaşi; căci şi firea, prin post şi rugăciune, ţi‑ai sfinţit, gândurile ţi‑ai liniştit şi pe diavoli, departe, i‑ai izgonit cu lacrimile tale cele de foc”.

„Învaţă‑ne, Sfântă Preacuvioasă Maică Teodora, cum să ne nevoim pentru Hristos şi cum să biruim firea noastră cea pătimaşă; că robiţi suntem de duhul mândriei şi al iubirii de păcat, şi vrednici suntem de osândă, de nu te vei ruga pentru sufletele noastre”.

„Ajută‑ne, Sfântă Preacuvioasă Teodora, să ne împăcăm cu Dumnezeu, prin pocăinţă; patimile firii să le domolim şi gândurile rele din inimă să le alungăm, ca, împreună cu Hristos, să urcăm Taborul cel duhovnicesc şi la suflet să ne luminăm, precum tu însăţi, în Taborul Sihlei, te‑ai curăţit şi luminat”.

„Mulţimile călugărilor te cinstesc pe tine, Sfântă Preacuvioasă Maică Teodora, că lumea lăsând, în munţii Carpaţi ca o căprioară te‑ai ascuns şi mintea, împreună cu inima, curăţindu‑ţi prin aspre osteneli, cu Hristos te‑ai unit, urmând marilor sihaştri de demult. Fericită eşti, că lui Dumnezeu în peşteră ai slujit şi cu îngerii tainic ai vorbit. Deci, roagă‑te, Cuvioasă, să se mântuiască lumea şi sufletele noastre”.

(Extras din cântările Vecerniei din ziua de 7 august)

Sursa: doxologia.ro

Din cântările Sfintei Teodora de la Sihla